Joia Mare, ziua cu cele mai importante tradiții din Săptămâna Patimilor
În Joia Mare, credincioșii respectă tradiția vopsirii ouălor în roșu și participă la slujbele de seară, marcând astfel începutul pregătirilor atât sufletești, cât și gospodărești pentru sărbătoarea Paștelui.
Cunoscută și sub denumirea de Joia Patimilor, această zi evocă patru momente esențiale din viața și suferința Mântuitorului Iisus, evidențiind smerenia, iubirea și spiritul de sacrificiu. Sunt rememorate spălarea picioarelor ucenicilor - un gest de profundă umilință -, instituirea Sfintei Euharistii în cadrul Cinei celei de Taină, rugăciunea arhierească din Grădina Ghetsimani și debutul Patimilor, marcat de actul trădării.
Spre seară, în cadrul deniei, credincioșii iau parte la citirea celor 12 Evanghelii, aprind lumânări și îngenunchează, retrăind simbolic suferința și jertfa lui Hristos pentru mântuirea oamenilor. La finalul slujbei, Sfânta Cruce este purtată solemn în naosul bisericii, iar atmosfera de profundă reculegere și evlavie încheie acest moment de intensă pregătire spirituală înaintea praznicului Învierii.
Joia Mare marchează debutul ultimelor momente din Săptămâna Patimilor, fiind o perioadă încărcată atât de semnificații religioase profunde, cât și de obiceiuri populare bine înrădăcinate în tradiția românească.
Totodată, Joia Mare este considerată ultima zi dedicată pomenirii celor trecuți în neființă. Tradiția spune că, pentru scurt timp, sufletele acestora revin în locuințele celor vii. În anumite regiuni, sunt aprinse focuri ritualice în curți sau în cimitire, menite să alunge spiritele rele și să aducă protecție gospodăriilor. De asemenea, tinerele respectă diverse practici cu caracter divinatoriu, precum legarea unei ațe în 12 noduri, fiecare însoțit de o dorință, sau așezarea acesteia sub pernă, în speranța că își vor visa viitorul ales.
